Electrificarea transportului în marile aglomerări urbane este mai mult decât o necesitate

Noul ministru al Mediului vrea strategie pe termen lung la Rabla şi Rabla Plus • Circa 50.000 de tichete au fost acordate din plafonul de 60.000 de la Rabla, în 2020 • Prin Rabla Plus au fost achiziţionate 4.000 de maşini electrice în acest an, mai multe decât în toată istoria însumată a programului

Datoria Ministerului Mediului este să înţeleagă ceea ce ne aşteaptă şi să finanţeze decarbonizarea sectorului de transport, a declarat, ieri, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cadrul Forumului de Electromobilitate şi Energie Verde organizat de Autobest. Fechet a mai dat câteva detalii privind tichetele acordate până în prezent prin programele de înnoire şi înverzire a parcului auto Rabla şi Rabla Plus, adăugând totodată că vrea să schimbe de anul viitor strategia pentru cele două scheme.

Ministrul a declarat: „În anul 2050 va trebui să atingem neutralitate climatică (la nivelul Uniunii Europene). Ori, dacă ne uităm pe toate cifrele pe care le avem acum la îndemână, putem lesne constata că nici nu poţi să vorbeşti despre aşa ceva dacă nu vorbeşti despre decarbonizarea sectorului de transport, care astăzi contribuie cu mai mult de un sfert din totalul gazelor cu efect de seră generate la nivelul Uniunii Europene. Asta înseamnă că, până în 2050, dacă dorim să ne ţinem de această foaie de parcurs, care este atât de nobilă, va trebui să identificăm soluţii ca să reducem cu cel puţin 90% emisiile de gaze cu efect de seră din domeniul transporturilor. Aici nu mă refer doar la transportul convenţional, ci şi la transportul feroviar, la cel maritim, la aviaţie. Există deci o serie întreagă de provocări în legătură cu care unele state se vor adapta şi altele probabil că se vor adapta mai greu sau niciodată. Dar datoria noastră, datoria Ministerului Mediului, este să înţeleagă ceea ce ne aşteaptă pe fiecare dintre noi şi în consecinţă să participe şi să finanţeze şi să susţină şi să încurajeze decarbonizarea sectorului de transport. (…) Avem nişte miliarde de lei în bugetul fondului de mediu cu care ne propunem să decarbonizăm sectorul de transport. Aici vorbim despre investiţii în infrastructură de transport în comun electrică, şi deja am finanţat la Municipiul Bucureşti 100 de autobuze electrice şi ne propunem să finanţăm în continuare, vorbim despre posibilitatea finanţării autoturismelor electrice, despre infrastructură de încărcare de autoturisme electrice, chestiuni care ţin de Ministerul Mediului să le finanţeze, să le pună pe hârtie şi să le propună administraţiei publice locale în care eu cred foarte mult”.

Potrivit unor studii independente citate de organizatorii conferinţei, Bucureşti este al doilea cel mai poluat oraş din Europa, după Londra şi imediat înaintea Berlinului.

„Nu e un secret că Bucureştiul este un oraş din ce în ce mai afectat de poluare. Pe de o parte, încălzirea rezidenţială generează foarte multă poluare şi mă refer aici în primul rând la particule şi în al doilea rând la oxizi de azot şi alţi compuşi care sunt dăunători. Pe de altă parte, însă, un alt factor care contribuie semnificativ la poluarea aerului din Bucureşti este transportul. Iar din nefericire putem spune că avem în România o flotă auto, un parc, o sumă de maşini, atât în România cât şi în Bucureşti, foarte veche comparativ cu celelalte mari capitale ale UE. Emisiile sunt pe măsură, dar sunt optimist spunând în continuare că Ministerul Mediului înţelege cât de important este să încurajezi autoturismele electrice şi viitorul imediat al transportului în oraşe nu poate fi reprezentat decât de autoturisme care fie nu poluează deloc fie poluează foarte puţin”, a spus Fechet.

Oficialul guvernamental a preccizat că până în prezent, în 2020, au fost achiziţionate peste 4.000 de autoturisme electrice prin Rabla Plus, iar prin programul Rabla s-au acordat de asemenea circa 50.000 de tichete.

„Subliniez încă o dată faptul că, în România, avem cea mai mare primă pentru autoturisme electrice din Uniunea Europeană, respectiv 10.000 de euro, 45.000 de lei, fapt care a făcut ca anul 2020 să poată să fie numit anul autoturismelor electrice. Avem deja rezervate peste 4.000 de autoturisme fie electrice fie plug-in hybrid. Peste 90% dintre acestea sunt full-electric, deci putem să constatăm că avem rezervate în anul 2020 mai multe autoturisme electrice decât în toată istoria programului Rabla Plus însumată. Suntem totodată pe deplin conştienţi că 4.000 de autoturisme într-un parc auto care numără câteva milioane, când vorbim de impactul asupra mediului, asupra emisiilor… impactul este unul limitat. Ne dorim în continuare staţii de încărcare, finanţăm altminteri staţii de încărcare şi am prelungit programul de finanţare de la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului) tocmai pentru ca şi celelalte şapte municipii care nu au aplicat până acum să aibă suficient timp să o facă pentru că degeaba îţi iei un autoturism electric dacă nu ai unde să-l încarci. Dar, în viziunea Ministerului Mediului, sperăm ca pe termen foarte scurt să putem să găsim soluţii tehnice, fie de scheme de ajutor de stat, fie alte mecanisme financiare care să permită flotelor de autoturisme, fie că vorbim de servicii poştale, fie că vorbim de curierat, de delivery de orice fel, de taximetrie şi orice alte tipuri de servicii, ne dorim să participăm proactiv în vederea sprijinirii beneficiarilor privaţi pentru ca să vedem tot mai multe companii care îşi transformă flotele existente în flote existente cu emisii zero, fie electrice, fie hibride, dar cu emisii mult mai scăzute decât avem astăzi”, a afirmat Mircea Fechet.

Acesta a adăugat că atât programul Rabla cât şi Rabla Plus vor suferi o schimbare de strategie, începând de anul viitor: „La Rabla clasic avem 60.000 de tichete pentru acest an. Colegii îmi spun că suntem foarte aproape să epuizăm, cred că astăzi sunt rezervate în jurul cifrei de 50.000, sper să nu greşesc. O să am foarte curând nişte întâlniri cu reprezentanţii marilor asociaţii de producători sau de importatori de autoturisme pentru că va trebui să regândim programul Rabla pentru următorii patru ani. Spre deosebire de vechea strategie care în fiecare an ne pregăteam pentru anul viitor şi mai hotăram câte tichete acordăm şi ce valoare să aibă, eu cred că ne aflăm în faţa unui orizont de timp care să pretindă o strategie pe termen lung. Ori, în premieră, Ministerul Mediului împreună cu administraţia Fondului pentru mediu va propune pentru acest an o strategie la Rabla şi la Rabla Plus pentru următorii patru ani, înţelegând direcţia în care se mişcă Uniunea Europeană”.

În privinţa poluării din capitală, ministrul Mediului a spus că săptămâna aceasta va avea o întâlnire cu primarul general Nicuşor Dan în care se va încerca creionarea unor soluţii la problema poluării.

„Pot să spun că pentru prima dată de când sunt la Minister, este adevărat că nu sunt de foarte mult timp, dar simt că am un partener corect, onest şi real de dialog cu administraţia Municipiului Bucureşti, în speţă cu primarul general (Nicuşor Dan). Am avut deja scurte discuţii cu domnia sa şi o să ne întâlnim foarte curând, chiar săptămâna asta, să punem pe hârtie şi să creionăm împreună soluţii, având în vedere că sursele de poluare le cunoaştem. În Bucureşti vorbim în principal de 3 mari surse de poluare: dacă suntem în anotimpul rece, aşa cum suntem astăzi, principalele 3 surse de poluare sunt traficul pe de o parte, de încălzirea rezidenţială şi din când în când de arderi ilegale din proximitatea Bucureştiului în legătură cu care, vă mărturisesc, aşa cum am anunţat încă din prima zi de mandat, Ministerul Mediului va lua foarte în serios aceste fenomene. Voi fi un duşman declarat al arderilor ilegale. Dar acestea sunt nişte fenomene mai uşor puţin de stăpânit: te duci, stingi incendiul, opreşti situaţia de acolo şi o poţi considera rezolvată. Când discutăm de încălzirea rezidenţială, aici va trebui să avem împreună cu guvernul, împreună cu primarul general, o discuţie, pentru că încălzirea rezidenţială generează, în termeni de gaze cu efect de seră, de oxizi de azot şi de particule, generează foarte multă poluare. Dacă o să analizaţi clasamentele marilor capitale ale lumii sau ale Europei probabil că o să mai găsiţi o noutate: şi anume că Bucureştiul este printre puţinele (capitale) sau poate singura din Europa unde există în continuare încălzire rezidenţială cu lemn de foc. Exact aşa cum se întâmpla în 1700, în acelaşi fel se încălzesc o parte din locuitorii Municipiului Bucureşti şi din zone limitrofe, pentru că atunci când avem poluare în Bucureşti ea nu vine doar din Municipiul Bucureşti ci şi din localităţile din împrejurime. Primul pas este să identificăm soluţii de finanţare şi apoi să luăm decizii ca să reuşim, unde există reţele de gaz şi infrastructură de agent termic pentru încălzire centralizată să oprim cu totul încălzirea rezidenţiale pe lemne. Avem semnale de la cetăţeni, de la Garda de Mediu şi de la alte entităţi care ne spun că există situaţii în care nu se arde nici măcar lemn ci se ard alte materii, plastic…”, a conchis ministrul Mediului.